Românii care fumează şi cei care consumă alcool – ţinta unor măsuri speciale: ce preconizează autorităţile?

Creşterea costurilor cu diagnosticul şi tratamentul bolilor provocate de fumat este generată atât de descoperirea unor metode noi în medicină, dar şi de atingerea pragului de vârstă de 45 ani de către „cohorta populaţională născută în perioada 1967-1969”, se arată într-un document semnat de conducerea ministerului.

Contribuţia pentru sănătate aplicată produselor din tutun, cunoscută sub numele de „taxă pe viciu”, a fost introdusă de Guvern în 2006 şi stabilită la 20 de eurocenţi pentru fiecare pachet de ţigări şi 200 de euro pentru fiecare hectolitru de alcool rafinat. O majorare a acestei taxe ar genera scumpirea unui pachet cu ţigări şi a unei sticle cu alcool.

• Furie în Danemarca după declarațiile lui Donald Trump despre Groenlanda
• OpenAI și-ar putea construi propriul robot umanoid

În documentul citat, ministerul arată că Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă creşterea taxării produselor din tutun şi sprijinirea fumătorilor în vederea renunţării la fumat ca metode cost-eficiente de reducere pe termen scurt şi mediu a consumului de tutun, fiind recomandată şi aplicarea unei taxe asupra produselor din tutun, care să fie utilizată pentru acţiuni de prevenire a adoptării fumatului şi de susţinere a renunţării la acest obicei.

Ministerul arată, în acelaşi timp, că, urmare a scăderii considerabile a prevalenţei fumatului în rândul populaţiei generale (de la 36% în 2004 la 26% în 2011), consumul de ţigarete a scăzut, motiv pentru care şi încasările din contribuţia pentru sănătate au scăzut, în timp ce cheltuielile pentru tratamentul şi diagnosticul bolilor provocate de fumat au crescut, ca urmare a creşterii numărului de bolnavi şi a posibilităţilor terapeutice, suma cheltuită pentru spitalizarea şi tratamentul prin programele naţionale de sănătate doar a cazurilor atribuibile fumatului fiind cu aproximativ 100 milioane lei mai mare decât cea încasată din contribuţia pentru sănătate aplicată produselor din tutun.

„Având în vedere creşterea continuă a cheltuielilor legate de diagnosticul şi tratamentul bolilor provocate de fumat (ca urmare a descoperirii de metode noi de diagnostic şi tratament, dar şi ca urmare a atingerii pragului de vârstă de 45 de ani de către cohorta populaţională născută în perioada 1967-1969), identificarea unei soluţii prin care contribuţia pentru sănătate aplicată produselor din tutun (şi alcool) să crească anual ar trebui să fie o prioritate”, se afirmă în document.

Ministerul avansează în această teorie şi precizează că Organizaţia Mondială a Sănătăţii, Banca Mondială, dar şi experienţa altor ţări „indică mai multe posibilităţi”, printre care creşterea anuală a actualei taxe fixe aplicate fiecărui pachet de tutun, de 0,20 euro/pachet, înlocuirea acestei taxe fixe cu un procent fix din acciza totală (cum este cazul taxei de 1% din acciză destinată Ministerului Sportului) sau aplicarea unei taxe pentru sănătate, distinctă de acciză, de exemplu ca procent din veniturile firmelor care comercializează produse din tutun, dar şi alcool.

„Ministerul Sănătăţii a implementat încă din 2006 recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii privind metodele eficiente de reducere a poverii bolilor produse de consumul de tutun, precum şi prevederile Convenţiei Cadru pentru Controlul Tutunului privitoare la creşterea taxării produselor din tutun şi sprijinirea fumătorilor în vederea renunţării la fumat ca metode cost-eficiente de reducere pe termen scurt şi mediu a consumului de tutun. Astfel, Ministerul Sănătăţii a reluat în 2014 finanţarea componentei de tratament al dependenţei tabagice („Programul Stop Fumat” şi linia telefonică gratuită Tel Verde Stop Fumat) în cadrul Programului Naţional de Promovare a Sănătăţii, alocând un buget de aproximativ 1,3 milioane lei. Având în vedere importanţa acordată domeniului prevenţiei bolilor în recent adoptata Strategie Naţională de Sănătate Publică, susţinerea de către Ministerul Sănătăţii a reducerii fumatului va continua şi în perioada următoare”, se mai arată în document.

În vara acestui an, reprezentanţii Ministerului Sănătăţii au declarat agenţiei MEDIAFAX că taxa pe viciu aduce Sănătăţii, din 2006, circa 1,3 miliarde de lei pe an, din care sunt completate bugetele programelor naţionale, cele pentru reabilitarea unităţilor sanitare şi pentru achiziţii de echipamente, aparatură pentru spitale şi ambulanţe.

Sumele provenite din taxa pe viciu care au revenit Ministerului Sănătăţii în perioada 2006-aprilie 2012 au fost de aproximativ 7,5 miliarde de lei, conform datelor instituţiei. Din perspectiva finanţării sănătăţii, între 2007 şi 2014, această nouă resursă a reprezentat circa 9-10% din totalul cheltuielilor publice pentru sănătate.

Cu ocazia Zilei Mondiale fără Tutun, Fundaţia Medicală „Pneuma” a lansat o petiţie publică prin care i-a invitat pe toţi cei care îşi doresc o viaţă fără tutun să solicite majorarea taxei pe viciu, având în vedere că peste 42.000 de români mor, anual, din cauza bolilor provocate de fumat.

În 2013, aproape 10.000 de români au sunat la numărul gratuit 0800.878.673 (STOPFUMAT), pus la dispoziţie în cadrul Programului Naţional Stop Fumat, numărul celor interesaţi să se lase de fumat fiind dublu faţă de 2012, atunci când doar 4.327 de români au apelat linia telefonică, pentru a afla informaţii despre cum se pot trata.

Iniţiatorii petiţiei arată că cea mai alarmantă cifră legată de incidenţa fumatului se înregistrează în rândul tinerilor sub 15 ani, unul din patru fumând zilnic.

Cei mai mulţi fumători (43,1%) au început să fumeze la o vârstă între 17 şi 19 ani, iar 18,1%, după vârsta de 20 de ani. Majoritatea celor care au început să fumeze înainte de 15 ani sunt din mediul rural.

Sursa: MEDIAFAX